Refugiu devastat


Simţeam că sufletul mi-e cald

O vreme.

Acuma nu mai simt decât

Un frig nebun ca iarna.

.

Credeam că pot să cred în tine,

Că tu mă ştii, că mă-nţelegi,

Dar sunt trădat şi prin ruine

Simt apăsarea unor uitate fărdelegi.

.

Ultim refugiu îmi era credinţa

Şi-l aflu iată, devastat.

În vid mă zbat, şi neputinţa

Mă face să apar, un suflet îngheţat.

din 25 Ianuarie 2006

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s