Recidivează cancerul Europei?


Aud tot mai des în ultima vreme sintagma “neo-nazism”. Și mă înfior. Știți secvența aia din Lord of the Rings în care grupul își face drum prin minele din Moria iar neghiobul de Pippin împinge din greșeală un schelet în fântână? Cum încep mai apoi să se audă tobele din adâncul pământului iar eroii știu că primejdia nu mai e ceva din trecut, ci cu fiecare bătaie în tobă ea devine tot mai concretă?

Ei bine, în ultima vreme, bătăile în tobă sunt tot mai dese și ecoul lor răsună tot mai puternic. Neo-naziștii câștigă tot mai multă putere pe fondul nemulțumirilor sociale. Ați putea zice că totuși aceste mișcări sunt într-o inferioritate neprimejdioasă iar liderii lor sunt ridiculizați de presă. A trecut oare prea mult timp să ne aducem aminte?

La începutul carierei sale politice și Hitler era considerat un personaj caraghios de la marginea circului. Partidele extremiste aveau puține voturi dar vocea lor era tot mai auzită. Pentru că exista fondul, la fel ca și acum când partidele tradiționale sunt neputincioase/răuvoitoare în a rezolva gravele probleme care inflamează Bătrânul Continent. Nu înțeleg cum se poate ca un partid cu vederi fățiș naziste să existe, legal, în Europa secolului 21.

Aș fi crezut că am învățat din istorie. Că am ajuns la o oarecare maturitate. Dar am dat peste video-ul acesta în zilele trecute și am rămas mut o vreme.

Iar video-ul ăsta e mai mult decât pare. În primul rând e un marș de protest, într-o țară civilizată. Știm că în orice țară civilizată o astfel de adunare trebuie legalizată, altfel forțele de ordine ar trebui să intervină. Nu văd forțe de ordine în secvențele acesta ceea ce înseamnă că avem de-a face cu un marș legal. Adică cineva a primit o cere scrisă pentru o adunare anti-semită și a hotărât că e ok să o aprobe. E un gând care îmi dă sudori reci.

Cancerul Europei pare că recidivează sub aprobarea tacită a sistemului imunitar rămas perplex. Sau poate doar păcălit. Să ne ferească Timpul de vremea când cancerul acesta va deveni malign sub privirile celor preocupați mai mult de hârtii cu numere pe ele decât de a își păstra integritatea.

Nu sunt optimist de felul meu, dar într-un mod ciudat, refuz să îmi pierd încrederea în umanitate. Dar dacă cumva monstruozitățile din timpul celui de-al doilea război mondial se vor mai repeta vreodată, aș prefera să ne vedem odată sfârșitul. Ori de mâna noastră, ori din cauze pe care nu le putem controla. Dar să dispărem odată de pe fața Pământului pentru că nu îl merităm. Mă îndoiesc că ne vom opri vreodată din război și sunt aproape sigur că așa ne vom găsi sfârșitul.

Advertisements

One Reply to “Recidivează cancerul Europei?”

  1. Un adevar trist la care toti inchidem ochii tocmai fiindca il luam in deradere, la fel ca o gluma proasta in care idea, in sine negativa, este prea ridicola ca sa ofenseze pe cineva. Si sunt intru totul de acord ca daca un astfel de curent ideatic prinde putere, nu suntem demni ca specie sa numim inteligenti sau sa ne continuam existenta, oricum nu o vom face daca ar fi sa ma iau dupa teoriile lui Kaku, chiar daca toti ne vedem pe noi insine ca indivizi unici, suntem molecula de H2O din rau.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s