Din iarnă


Sunt convins că foarte puţini dintre voi mă cunosc drept poet, iar cei care ştiu despre asta n-au prea avut ocazia să citească versuri scrise de mine. M-am gândit că ar fi frumos să vă fac câte un cadou, dacă reuşesc, şi să public aici pe blog câte o poezie în fiecare zi de luna asta. Voi începe cronologic şi tematic, cu cele care vorbesc despre Decembrie şi despre iarnă. Pornesc cu o poezie scrisă în 29 decembrie 2004, denumită simplu, “Din iarnă“ Noi doi şi-afară vânt. Noapte. E liniste deplină, de mormânt. Cerul fără stele, Somnul fără vise. Ger. … Continue reading Din iarnă